Friptură de vită cu lămîie

Ne-am cam cam lenevit pe-aici şi n-am mai postat nimic de prin aprilie, dar o să ne luăm revanşa. Astăzi, începem cu friptură de vită excelentă, cu lămîie din belşug. Am dat de ea prima dată pe la diverse restaurante din Japonia, unde e cunoscută sub numele de remon sute-ki (レモン・ステーキ), adică, evident, lemon steak… Am adaptat reţeta în funcţie de ce-am găsit prin frigider / dulapul cu mirodenii şi în funcţie de preferinţe 😛

Ingrediente:

  • 3 bucăţi de carne de vită pentru friptură (cam 300 g)
  • 2 lămîi
  • 1 ceapă mijlocie
  • 5-6 linguri de sos de soia
  • 2-3 linguri de sake (sau vin roşu)
  • 2-3 linguri de mirin (sake dulce pentru gătit)
  • 2 căţei de usturoi
  • 1 lingură de ulei de măsline (sau o nucă de unt)
  • piper

Cum n-avem o unealtă adecvată în dotare, am bătut carnea de vită cu un gît de sticlă şi am lăsat-o să se odihnească un pic cu o ţîră de piper deasupra.

Apoi, am tăiat ceapa – destul de grosolan, fără fineţuri.

Am purces apoi la fabricarea unui maglavais din sos de soia, sake, mirin (în cantităţile de mai sus) şi una dintre lămîi.

Am amestecat pur şi simplu toate cele într-un bol, în care am adăugat la sfîrşit şi usturoiul zdrobit – de unde şi punctele albe care plutesc în lichidul de culoarea cafelei:

Am ciopîrţit cea de-a doua lămîie în felii subţiri, înşirate cuminte în aşteptarea unui destin glorios…

…şi am zdrobit cu îndîrjire cîteva boabe de piper negru într-un mojar pentru susan – de bună seamă, merge şi piperul gata măcinat, dar aşa are aromă mai puternică:

Într-o tigaie simplă, am pus o picătură de ulei de măsline (cît să alunece bine friptura, cam ca la clătite) şi am azvîrlit două din feliile de carne. (În etapa asta, uleiul se poate înlocui cu unt.) Le-am lăsat la foc mic pînă cînd au început să prindă culoare pe margini.

Fără să întoarcem carnea, am aruncat pe ea feliile de lămîie şi ceapa, cît să-i facă o pătură comodă. Am presărat şi nişte piper pe deasupra.

Apoi am turnat deasupra maglavaisul cu soia, răspîndindu-l peste tot. Am lăsat toată povestea la foc mediu cam 1 minut, după care am întors carnea aşa cum era, cu ceapă şi cu lămîie cu tot.

Am făcut focul mare şi am mai ţinut carnea în tigaie încă vreo 3 minute, pînă a secat tot lichidul şi a început să plutească prin bucătărie o aromă uşoară de ceapă caramelizată. Carnea, ceapa şi lămîia se coloraseră toate în arămiu-cafeniu.

Gata:

Carnea a ieşit fragedă şi super yummy – atît de fragedă încît se tăia uşor cu furculiţa. Iar dulceaţa cepei şi acreala lămîii s-au echilibrat de minune. O cină delicioasă, a cărei pregătire nu ne-a ţinut în bucătărie mai mult de 20 de minute. Friptura s-a potrivit foarte bine cu un vin roşu, dar şi cu o bere. 😛

Advertisements

2 thoughts on “Friptură de vită cu lămîie

  1. Ce nu am inteles din reteta este daca a ramas sau nu in sange carnea de vita…. Si nu ai pus poza cu ea taiata.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s